Fără îndoială, iubirea este unul dintre sentimentele cele mai adânci şi cele mai intense ale omului.
Oamenii care manifestă o dragoste profundă şi frică faţă de Dumnezeu, primesc o mare satisfacţie materială şi morală şi se bucură de toate beneficiile pe care le-a creat Dumnezeu. Dragostea pe care o au oamenii pentru oameni este deasemenea, o sursă puternică de dragoste pentru Dumnezeu. A nu se confunda iubirea faţă de o persoană dragă cu iubirea faţă de Dumnezeu, deoarece în prima intervin interesele personale şi nu are nimic de-a face cu iubirea adevărată care vine din iubirea lui Dumnezeu, sub numele de iubire, care se bazează pe interese personale şi beneficii. Oamenii se înşeală pe ei înşişi şi pe alţii, ca urmare ei trăiesc singuri şi nefericiţi.
Acest adevăr este foarte bine cunoscut de oamenii care trăiesc pe pământ şi este construit în folosul intereselor personale. Oamenii care trăiesc în această lume, ştiu foarte bine că cei pe care îi consideră prietenii lor, într-o zi o să îi părăsească, mai ales în cele mai grele momente din viaţă, atunci când aceştia vor avea nevoie de ajutor. De exemplu, atunci când se vor îmbolnăvi sau atunci când vor rămâne săraci. Prin urmare, ei nu se vor simţi niciodată cu adevărat fericiţi sau iubiţi. Acesta este motivul pentru care ei se îndoiesc mereu de iubirea celuilalt.
Dragostea pe care o simţim pentru Dumnezeu este fără graniţe. Această dragoste nu va seca niciodată, dimpotrivă, cu fiecare zi va deveni mai puternică şi mai profundă.
Într-o societate în care nu există iubire pentru Dumnezeu şi temători de Dumnezeu, aceştia suferă de o lipsă de iubire. Oamenii se plâng că nu au găsit adevărata dragoste şi fericire.
Despre nefericirea oamenilor, care de fapt este sursa dispariţiei iubirii, citim tot mai des în presă, vedem la ştiri şi prin alte mijloace mas-media.